Francisc HELSTERN[1]
Spre o comunicare coerentă şi integrată
Modernizarea politicii de comunicare a Uniunii Europene reprezintă un obiectiv central al politicii comunitare şi are drept scop informarea cetăţenilor europeni şi crearea unor condiţii pentru ca aceştia să îşi exprime opinia faţă de politica europeană. Conform poziţiei Comisiei Europene, exprimate odată cu prezentarea publică a Parteneriatului pentru comunicare privind Europa, cetăţenii au dreptul de a cunoaşte propunerile instituţiilor din care fac parte proprii lor conducători şi de a influenţa aceste decizii[2]. Problema actuală este legată de complexitatea activităţii la nivel comunitar, ceea ce implică o mai bună comunicare cu cetăţenii şi dezbaterea politicilor în diferite domenii. S-a constatat însă o dispersie a acestui proces şi o dezbatere insuficientă a problemelor europene, la nivel naţional. În acest sens, prin elaborarea acestui document, Comisia Europeană a acţionat în direcţia îmbunătăţirii comunicării cu cetăţenii, având nevoie de sprijinul celorlalte instituţii europene şi al statelor membre.
Cu acest prilej, s-a subliniat momentul deosebit al evoluţiei Comunităţii europene, aflate la 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. În acest context, Uniunea Europeană a continuat să se transforme şi să se reformeze, pentru a răspunde noilor provocări, ţinând cont că este mult mai diversă, mai complexă.
În noul mediu internaţional, desfăşurarea activităţii comunitare implică un parteneriat între diferiţii actori ai societăţii europene, astfel încât să se răspundă nevoilor cetăţenilor europeni. La Consiliul European din iunie 2007 s-a precizat că este crucială comunicarea cu cetăţenii, informarea şi asocierea acestora într-un dialog permanent[3]. Acest proces va fi important pentru ratificarea Tratatului de reformă şi pentru alegerile europene din 2009.
Politica europeană de comunicare va implica toate instituţiile comunitare şi statele membre, mobilizând resurse adecvate, la nivel european şi naţional. Pe plan local, se vor lansa iniţiative ce vor viza ascultarea părerii cetăţenilor şi comunicarea cu aceştia.
În aplicarea politicilor europene a funcţionat un sistem de comunicare între instituţiile europene şi state, între acestea, public şi beneficiari. Comisia Europeană şi-a anunţat intenţia de a coordona mai bine activităţile de comunicare, de a evalua şi de a stabili resursele şi mijloacele de realizare ale lor[4].
Studiile au constatat că problemele europene sunt adesea prezentate din punct de vedere naţional şi rareori din perspectivă comunitară, nesubliniindu-se faptul că unele din probleme nu au soluţii decât la nivel european. Aceste dificultăţi ar trebui abordate de statele membre, prin sistemul lor educativ şi prin intermediul partidelor politice de la nivel naţional şi european.
Comisia Europeană a subliniat că, la acest proces de comunicare, trebuie să participe toţi actorii implicaţi la nivel decizional, prin parteneriat. Comisia urmăreşte favorizarea schimburilor şi dezbaterilor între instituţiile europene, a dialogului cu marele public, societatea civilă şi publicul specializat de la nivel european, naţional, regional şi local. Pentru a maximiza eficienţa tuturor serviciilor de comunicare, ar trebui crescut gradul de integrare şi exploatarea eficientă a resurselor. Un rol important vor avea serviciul "purtătorului de cuvânt" al Comisiei Europene şi strategia de comunicare internă.
Reînnoirea Planului D a avut drept scop participarea tuturor partenerilor Uniunii Europene (ONG-uri, asociaţii profesionale, companii etc.). În acest context, multilingvismul a fost apreciat drept un factor esenţial şi s-a apreciat că se vor face numeroase investiţii în acest sens.
Comunicarea la nivel regional şi local este un demers esenţial care va permite creşterea gradului de participare a cetăţenilor la dezbaterile europene. "Reprezentanţele pilot" ale Comisiei Europene în statele membre, cele peste 400 centre de informare, precum şi birourile regionale au permis realizarea unor schimbări radicale ale activităţii de comunicare.
Comisia Europeană dispune de o reţea de informare şi asistenţă în domenii specifice, precum: EURES (Serviciul european pentru ocuparea forţei de muncă), ERA-MORE (centrele de mobilitate), SOLVIT (problemele pieţei interne), Centre Euro Info. Comisia Europeană va analiza şi coordona activitatea acestora şi a creat un grup interservicii pentru a optimiza cooperarea lor. Vizitele comisarilor europeni în regiuni au susţinut eforturile de informare la nivel local.
Raportul referitor la realizarea Planului de Acţiune de Comunicare privind Europa[5] a urmărit să evalueze procesul reformei comunicării la nivelul comunităţii europene şi să se ia măsuri în vederea consolidării şi perfecţionării acestuia. Rapoartele de evaluare ale Planului de Acţiune pentru Democraţie, Dialog şi Dezbatere[6], a Cărţii Albe a Comunicării, adoptate la 1 februarie 2006, au pus în evidenţă acţiuni concrete ale instituţiilor europene desfăşurate în acest domeniu. Aceste concluzii au stat la baza elaborării Comunicării referitoare la Parteneriatul pentru comunicare privind Europa.
Planul de Acţiune[7] pentru Democraţie, Dialog şi Dezbatere a declanşat reforma procesului de comunicare, numit Planul D[8], a oferit o perspectivă pe termen lung dezbaterii referitoare la "Viitorul Europei", iar Cartea Albă a politicii de comunicare europeană[9] a pus în evidenţă nevoia unei comunicări în dublu sens, caracterizate de participarea activă a cetăţenilor. Comisia Europeană a adoptat o strategie de comunicare internă, în raportul său cu publicul şi media[10]. Iniţiativa europeană în domeniul transparenţei[11] a încercat să asigure cadrul unei comunicări eficiente şi deschise, iar aplicarea Proiectului pentru cetăţenia activă a dus la desfăşurarea unor acţiuni deosebite la nivel european[12]. În acest scop, programele Europa pentru cetăţeni[13] şi O agendă europeană a culturii în era mondializării[14] au avut un rol deosebit.
Analiza de impact[15] a luat în consideraţie 33 indicatori şi a pus în evidenţă necesitatea elaborării şi semnării unui Acord interinstituţional. Acesta va realiza un dialog structurat între Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre, o programare plurianuală, un angajament de ansamblu al statelor membre şi al instituţiilor interesate şi o îmbunătăţire a vizibilităţii activităţilor de comunicare.
Comunicarea Comisiei Europene intitulată "Parteneriat pentru comunicarea privind Europa"[16], prezentată public pe 7 octombrie 2007, a propus măsuri legate de:
- obţinerea unui acord interinstituţional pe baza căruia se va aplica programul ce conţine priorităţi comune, fără a diminua autonomia fiecărei instituţii de a aborda aceleaşi subiecte;
- colaborarea cu parlamentele naţionale şi cu Parlamentul European, prin "reţele de informare pilot", pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre eurodeputaţi, cetăţeni şi jurnalişti, la nivel european şi naţional;
- colaborarea cu guvernele, în "parteneriate de gestionare" de perspectivă, pentru realizarea unor programe de comunicare comune;
- încurajarea societăţii civile de a crea propriile spaţii de dezbatere, prin sprijinirea creării unor site-uri pe Internet pe teme europene;
- introducerea în programele şcolare a unor teme europene.
Pentru perioada 2007-2008, Parlamentul European a lansat un proiect pilot pentru crearea unor spaţii publice europene tip Casa Europei, în care să se desfăşoare activităţi variate, mai ales pentru tineri (expoziţii, proiecţii de filme, reuniuni, vizite, discuţii, dezbateri, conferinţe, sală de lectură etc.).
În acest scop, Comisia Europeană s-a angajat să adopte, până la sfârşitul anului, o nouă strategie referitoare la utilizarea Internetului. În acest sens, va fi necesară transformarea portalului Europa, astfel încât să fie adaptat comunicării interactive şi să ducă la constituirea unei "sfere publice europene".
La începutul anului 2008, a fost elaborată o nouă strategie de comunicare în domeniul audiovizual, cu susţinere plurianuală şi cu o reţea de difuzare în toată Europa. În primăvara anului 2008, Comisia Europeană va prezenta un raport referitor la proiectele actuale cuprinse în Planul D, ce va urmări creşterea participării cetăţenilor la alegerile europene din 2009.
Argumente în favoarea unei cetăţenii europene active
Conform opiniei exprimate în documentul elaborat de Comisia Europeană, referitor la Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa, educarea şi formarea cetăţeniei active este o sarcină ce revine statelor membre. În peste jumătate din statele membre, în programa şcolară a fost inclusă istoria integrării europene[17].
În anul 2007, a fost realizată o consultare publică care a avut drept scop definirea domeniilor în care Comisia Europeană ar putea sprijini învăţământul la nivel naţional. Comisia a oferit sprijinul pentru elaborarea unor materiale pe teme europene, pentru organizarea unor vizite ale elevilor şi studenţilor, pentru desfăşurarea unor evenimente tip "9 mai în şcoli", Europe-Aid, Green Team.
Referitor la afirmarea unei cetăţenii europene active, Comisia Europeană a lansat programe precum: "Europa cetăţenilor", "Drepturile fundamentale şi cetăţenia", "Tineretul în acţiune" etc.[18]
În perioada actuală, crearea unui spaţiu public european devine esenţială în luarea deciziilor la nivel comunitar. Consultarea cetăţenilor referitoare la teme europene de interes major a constituit dovada interesului pe care instituţiile europene îl acordă cetăţenilor săi. În perioada următoare aceste dezbateri şi consultări vor fi extinse şi vor avea un rol mai mare în procesul legislativ din diferite state membre.
O atenţie deosebită va fi acordată dimensiunii politice a comunicării, astfel încât aceasta să crească rata participării la votul european şi să ducă la integrarea politicilor europene în temele campaniilor electorale. În ultimii ani, a crescut interesul publicului faţă de problemele europene care au provocat mari dispute, aşa cum au fost dezbaterile referitoare la Constituţia europeană, la extindere şi cele referitoare la directivele legate de servicii.
În documentul elaborat de Comisia Europeană se precizează că unul din obiectivele esenţiale va fi dezvoltarea la maximum a potenţialului de comunicare cu parlamentele naţionale.
La iniţiativa Comisiei, vor fi dezvoltate "reţele de informare-pilot", forumuri de discuţii pe Internet între deputaţii europeni, deputaţii naţionali şi jurnalişti. Aceste reţele vor contribui la introducerea dezbaterilor europene în parlamentele naţionale şi vor stimula dezbaterile între deputaţii naţionali pe teme europene.
Relaţiile dintre serviciile de informare şi media au constituit obiectul unor propuneri lansate recent de Comisia Europeană. Mijloacele audio-vizuale constituie principalele surse de informare, fiind preferate de cetăţenii europeni. Studiile arată că două treimi din europeni cred că informaţiile despre Europa, furnizate de mediile naţionale, sunt insuficiente[19].
Principalul scop al instituţiilor europene este creşterea ratei de participare la viitoarele alegeri europene din anul 2009 şi, de aceea, se va asigura o acoperire mai mare a canalelor audiovizuale cu teme europene de interes, dar se va încerca crearea unor reţele proprii sau cofinanţarea unor programe. Serviciile Europe by Satellite (Ebs) vor avea o contribuţie sporită la difuzarea în direct a marilor evenimente europene. Site-ul web EUROPA va fi adaptat, astfel încât să dobândească un nivel ridicat de interactivitate. Comisia Europeană va susţine crearea unor reţele de site-uri web ale societăţii civile, ale sectorului privat, orientate spre dialogul cu cetăţenii.
Comunicarea între instituţiile Uniunii Europene
şi alte autorităţi locale şi regionale
În procesul decizional european sunt implicaţi numeroşi actori: instituţiile europene, statele membre şi autorităţile regionale şi locale. Conform documentului Parteneriat pentru comunicare privind Europa, toate părţile trebuie să comunice, conservându-şi propria autonomie şi prerogativele comunicării lor specifice. În acelaşi timp, ele trebuie să se pună de acord asupra unor teme comune şi să lucreze împreună mai eficient. Având în vedere aceste realităţi, Comisia Europeană a propus consolidarea parteneriatelor, la toate nivelele, pe teme comunitare prioritare şi semnarea unui Acord interinstituţional.
Se va continua editarea unor materiale pe teme europene, concomitent cu publicarea lor pe Internet, utilizând noile tehnologii de comunicare.
Instituţiile europene au considerat esenţială studierea opiniei publice pentru a şti ceea ce gândesc şi ce aşteaptă europenii. În acest scop, anchetele Eurobarometru constituie un sprijin permanent, oferind date concrete despre aşteptările acestora în diferite domenii, despre impactul anumitor politici europene asupra vieţii lor cotidiene. Aceste date oferă posibilitatea evaluării activităţii comunitare şi elaborarea unor noi politici de comunicare.
Consultarea publică referitoare la Cartea Albă a comunicării a dus la introducerea unor metode noi de comunicare[20]. Analiza datelor cantitative şi calitative va fi perfecţionată, antrenând şi experţi de la nivel naţional. Din perspectiva Comisiei Europene, consultarea reprezintă o confruntare necesară cu realitatea, dar devine eficientă atunci când este de amploare şi participativă.
Aplicarea normelor minimale de desfăşurare a consultărilor[21] a dus la clarificarea şi creşterea eficienţei acestora, mai ales prin folosirea consultărilor online (prin site-ul europa.eu/yourvoice).
Guvernele naţionale definesc orientarea politicii europene în cadrul Consiliului şi fac cunoscută această politică cetăţenilor. Sondajele arată că aceştia aşteaptă ca guvernele lor să-i informeze despre ceea ce Uniunea Europeană face pentru ei şi despre efectele acestei politici asupra vieţii lor cotidiene. În viitor, va fi păstrată autonomia comunicării specifice, dar s-a constatat că aceasta se desfăşoară doar pe probleme punctuale, limitate. În acest context, în comunicarea unor teme comune, ar fi necesară conlucrarea cu instituţiile europene
În perioada următoare, Comisia va organiza reuniuni cu directorii naţionali de comunicare din statele membre, pentru a supraveghea acest proces. "Parteneriatul de gestiune" cu statele membre va constitui cadrul de cooperare între Comisie, Parlament şi statul membru, în domeniul comunicării. Aceste parteneriate au dus deja la obţinerea unor bune rezultate în Germania, Ungaria, Slovenia şi sunt negociate de alte state europene (Austria, Belgia, Franţa, Italia, Letonia, Portugalia şi Polonia). Aceste parteneriate vor fi utile pentru a realiza, la nivel central, regional şi local, activităţi comune, în funcţie de priorităţile comunicării. Ele vor îmbunătăţi coordonarea activităţilor de comunicare, prin desfăşurarea unor programe de comunicare comune, finanţate de Comisie, dar cu resurse umane şi infrastructură naţionale.
Cooperarea dintre Comisia Europeană şi Comitetul Regiunilor a dus, de asemenea, la rezultate bune (de ex. în Scoţia), îmbunătăţind comunicarea la nivel local şi regional.
Colaborarea cu instituţiile europene se desfăşoară în Grupul de lucru interinstituţional pentru informare (GII), coprezidat de Parlamentul European, Comisia Europeană şi Preşedinţie. Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor au statut de observatori în cadrul acestui grup. Grupul Interinstituţional va defini orientările generale ale comunicării, va decide priorităţile anuale conform strategiei politice anuale (SPA), va adopta programul de lucru comun anual şi va superviza aplicarea şi supravegherea realizării programului. Grupul va fi asistat de un grup tehnic interinstituţional, ce va pregăti deciziile.
Pentru a crea un cadru adecvat pentru cooperarea în procesul comunicării, respectând autonomia instituţiilor şi organelor europene, Comisia Europeană a propus elaborarea şi semnarea unui Acord interinstituţional între Comisie, Parlamentul European şi Consiliu. Scopul elaborării şi semnării unui asemenea acord este acela de a realiza o convergenţă a punctelor de vedere asupra principalelor priorităţi în domeniul comunicării problemelor europene, de a obţine o sinergie a resurselor utilizate de fiecare instituţie şi de a încuraja statele membre să coopereze cu aceste instituţii.
Acest acord nu va împiedica fiecare instituţie comunitară să aibă propria activitate de comunicare, adaptată rolului său specific. Comisia Europeană recunoaşte rolul fiecărui stat membru în comunicarea la nivel naţional, regional şi local.
Acordul interinstituţional va fi un angajament politic al instituţiilor comunitare şi al statelor membre de a informa cetăţenii şi de a comunica cu ei pe teme europene. Acordul va cuprinde principiile, drepturile care trebuie respectate în domeniul comunicării şi va defini modalităţile de cooperare între parteneri. La baza acestuia vor sta principiile transparenţei, pluralismului şi participării. Acordul va conduce la adoptarea unui Plan de lucru anual comun, întocmit de Comisie, ce va fixa priorităţile comunitare în domeniul comunicării.
Se poate afirma că Parteneriatul pentru comunicare privind Europa va folosi toate resursele, în scopul realizării unei comunicări eficiente şi integrate. În concluzie, prin acest parteneriat au fost propuse:
- un acord instituţional;
- parteneriate de gestionare cu statele membre;
- crearea unei reţele de spaţii publice europene în reprezentanţele Uniunii Europene din statele membre;
- acţiuni la nivelul învăţământului şcolar;
- folosirea şi perfecţionarea anchetelor tip Eurobarometru;
- activarea reţelelor de informare pilot.
În perioada actuală, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie referitoare la Internet, la audiovizual, va îmbunătăţi Planul D, va lansa noi proiecte ale societăţii civile, în scopul de a sprijini procesul ratificării Tratatului de reformă şi participarea la alegerilor europene ce se vor desfăşura în anul 2009.
La nivel local, statele membre vor desemna un director naţional de comunicare, ce va prezenta anual un raport. Instituţiile europene vor organiza cel puţin de două ori pe an reuniuni cu toţi directorii naţionali responsabili cu comunicarea, pentru a realiza schimburi de informaţii şi experienţe pozitive. Vor fi organizate noi reţele electronice de informare (Infonet). La nivel local se vor consolida relaţiile între birourile de informare ale celor trei instituţii şi se vor dezvolta parteneriate cu statele membre.
Programul "Europa pentru cetăţeni"
pentru perioada 2007-2013
Publicarea Parteneriatului pentru comunicare privind Europa a fost însoţită de menţionarea faptului că acest proces nu este doar "o problemă a Bruxelles-ului", ci şi o manifestare a cetăţeniei active europene.
Cetăţenia europeană activă este considerată un element esenţial al consolidării procesului de integrare europeană. În acest sens, cetăţenii trebuie să devină conştienţi de avantajele oferite de drepturile şi obligaţiile ce decurg din decizia de a promova interesele europene.
În contextul preocupării pentru creşterea nivelului comunicării între cetăţeni şi instituţiile comunitare, Comisia Europeană a propus desfăşurarea unor acţiuni cu caracter permanent, prezentate în Cartea Albă referitoare la politica de comunicare. Comisia Europeană a iniţiat, de asemenea, un program comun pentru activitatea în acest domeniu, în care au fost implicaţi Parlamentul European, precum şi statele membre. Scopul acestui program a fost acela de a comunica aceleaşi teme, în mod coordonat[22]. În prima etapă au fost adoptate noi strategii în domeniul Internetului şi audiovizualului. Succesul lansării sistemului EuTube (peste 1 milion vizitatori în primele trei luni) a dus la elaborarea unor materiale video specifice, pe teme europene (ex. "Premiul Sakharov", "100% Uniunea Europeană" etc.).
Programul "Europa pentru cetăţeni" a stabilit obiectivele pentru perioada 2007-2013 şi este o parte a procesului, mai amplu, de reflecţie asupra viitorului Europei (lansat de Consiliul European din 16-17 iunie 2005). La baza acestui program stă ideea că adeziunea cetăţenilor la procesul integrării europene presupune perceperea valorilor, istoriei şi culturii lor comune. Proiectele care implică cetăţenii europeni au dimensiune transnaţională şi intersectorială, în scopul de a promova conştiinţa europeană, integrarea socială şi înţelegerea mutuală.
În programul "Europa pentru cetăţeni" se menţionează că organizaţiile societăţii civile de la nivel european, naţional, regional şi local sunt elemente importante ale participării active a cetăţenilor europeni, sunt intermediarii dintre Europa şi cetăţenii săi.
Organismele de cercetare asupra politicilor publice europene vor oferi idei şi vor contribui la dezbaterea referitoare la identitatea şi cetăţenia europeană.
Programele culturale şi sportive vor avea, de asemenea, un rol deosebit în desfăşurarea acţiunilor şi proiectelor transnaţionale[23]. Aceste acţiuni vor implica statele membre ce vor coopera intens cu Comisia Europeană în programarea, realizarea şi evaluarea lor.
Programul "Europa pentru cetăţeni" are ca obiective generale: crearea condiţiilor pentru interacţiunea cetăţenilor, astfel încât aceştia să participe la construcţia unei Europe mai democratice, mai deschise, mai apropiate de cetăţenii săi şi de restul lumii; dezvoltarea conştiinţei şi identităţii europene fondate pe valori, istorie şi cultură comune; consolidarea sentimentului că cetăţenii europeni sunt părţi componente ale Uniunii Europene; creşterea toleranţei şi înţelegerii între cetăţenii europeni, prin promovarea diversităţii culturale şi lingvistice şi a dialogului intercultural.
Obiectivele specifice ale programului se referă la: apropierea cetăţeanului de comunităţile locale din toată Europa, prin realizarea unor schimburi de experienţă şi valori; organizarea unor dezbateri referitoare la cetăţenia europeană şi democraţie; apropierea cetăţenilor de valorile şi realizările Europei, punând în evidenţă valorile trecutului; încurajarea interacţiunii dintre cetăţeni şi organizaţiile societăţii civile, contribuind astfel la dialogul intercultural.
Acţiunile prevăzute în Program sunt următoarele[24]:
· "Cetăţenii activi pentru Europa", care cuprinde iniţiative de înfrăţire între oraşe, proiecte cetăţeneşti susţinute de Uniunea Europeană;
· "O societate civilă activă în Europa", ce cuprinde: susţinerea organismelor de cercetare şi reflecţie asupra politicilor publice europene; susţinerea organizaţiilor societăţii civile şi a proiectelor acestora;
· "Toţi împreună pentru Europa", în cadrul căreia se vor organiza evenimente cu mare vizibilitate (comemorări, acordarea unor premii, manifestări artistice, conferinţe la nivel european), studii, anchete şi sondaje de opinie, acţiuni şi instrumente de informare şi difuzare;
· "O memorie europeană activă", care cuprinde acţiuni de protejare a arhivei legate de deportări, comemorarea victimelor de război.
În documentul elaborat de Comisia Europeană sunt menţionate şi formele susţinerii acestor acţiuni (subvenţii, burse, premii etc.)[25].
Programul poate fi accesibil tuturor partenerilor care promovează cetăţenia europeană activă (autorităţi şi organizaţii locale, organisme de cercetări, grupuri de cetăţeni şi alte organizaţii ale societăţii civile). Acţiunile pot fi desfăşurate în colaborare cu alte organizaţii internaţionale (Consiliul Europei, UNESCO etc.). În document sunt menţionate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Programului (elaborarea unui plan de lucru anual, criteriile şi procedurile de selecţie, de evaluare şi dispoziţiile financiare).
Dezbaterile referitoare la viitorul Europei
Dezbaterile referitoare la viitorul Europei au continuat în cadrul unor forumuri de discuţii, iniţiate de Comisia Europeană. Din ansamblul acestor acţiuni se detaşează cea intitulată Debate Europe[26], menţionată în Planul D (Democraţie-Dialog-Dezbatere). Forumul a înregistrat, până în prezent, mii de contribuţii şi peste 1,3 milioane de opinii.
Noua variantă a forumului Debate Europe, lansată la începutul anului 2008, s-a dovedit a fi mult mai accesibilă orientându-se spre teme importante, cum ar fi: viitorul Europei; energia şi schimbările climatice; dialogul intercultural (în secţiunea Diverse se poate discuta orice alt subiect legat de Uniunea Europeană). Forumul este disponibil în toate cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Noul forum îşi propune să relanseze dezbaterea şi să stabilească un dialog constructiv în care Comisia Europeană să cunoască preocupările cetăţeneşti şi să ofere răspuns la acestea. Scopul relansării forumului este acela de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european pe Internet şi de a sensibiliza publicul cu privire la noua strategie a Comisiei privind Internetul, intitulată "Pentru rezultate mondiale, acţiuni locale".
La lansarea noii forme a forumului, din 25 ianuarie 2008, au participat comisari europeni (precum vicepreşedintele Comisiei M. Wallström, comisarul Stavros Dimas, Andris Piebalgs, precum şi angajaţi ai Comisiei Europene). Aceştia au participat la discuţii online cu cetăţenii despre viitorul Europei.
Din acţiunile naţionale desfăşurate în cadrul acestui program s-au remarcat şase proiecte: Tomorrow's Europe, European Citizens' Consultations, Speak up Europe!, Our Message to Europe, Radio Web Europe.
Proiectul Tomorrow's Europe a constat în realizarea unui sondaj paneuropean de către fundaţia Notre Europe. Sondajul a creat un spaţiu de discuţii între cetăţenii din toate statele membre, a pus în evidenţă opiniile cetăţenilor despre activitatea Uniunii Europene.
Site-ul European Citizens' Consultations a fost realizat de Fundaţia "Roi Baudouin". El a încercat să îmbunătăţească procesul comunicării între cetăţeni, între cetăţeni şi instituţiile europene şi să facă cunoscute aşteptările cetăţenilor.
Organizaţia European Movement International a propus proiectul Speak up Europe!, care a avut ca obiectiv organizarea unor dezbateri legate de viitorul Europei şi a unui sistem de votare a activităţii Uniunii Europene. Site-ul a propus cunoaşterea realizărilor Uniunii Europene din ultimii 50 de ani, europenizarea spaţiului public naţional, participarea la dezbateri a unor cetăţeni "excluşi" din dezbaterile obişnuite, punerea în evidenţă a dimensiunii transnaţionale a cetăţeniei europene.
Proiectul Our Message to Europe a fost realizat de Deutsche Gesellschaft. El a cuprins 66 de mese rotunde organizate în Germania, Austria, Polonia, Cehia, Slovacia, desfăşurate în cooperare cu media.
Radio Web Europe a fost un proiect iniţiat de CENASCA, Italia. El a avut un caracter paneuropean şi a fost realizat printr-un parteneriat cu opt organizaţii din şapte state membre: CABA-Portugalia, CECE-Estonia, CESFOR-Italia, MPRC-Lituania, Project Office-Austria, Townfield Training-Marea Britanie, UHM-Malta.
Proiectul Our Europe-Our Debate-Our Contribution a fost propus de Europa Haz Egyesulet. El a reuşit să culeagă opiniile a 2500 de cetăţeni originari din Austria, Ungaria, Italia, Slovenia, Slovacia, prin crearea unei atmosfere de comunicare şi apropiere civilă. Site-ul a fost destinat dezbaterilor pe teme europene, între tineri.
Referitor la contribuţia tinerilor în dezbaterea legată de viitorul Europei, este de menţionat summit-ul tinerilor, organizat de instituţiile europene, în luna martie 2007. La evenimentul intitulat Your Europe-Your Future au participat 200 de tineri. El a fost difuzat pe Internet şi, în cadrul lui, s-a transmis o Declaraţie oficială a tinerilor către instituţiile europene. Summit-ul a marcat a 50-a aniversare a Tratatului de fondare a Uniunii Europene. Tinerii au participat la manifestaţiile aniversare organizate cu acest prilej.
În cadrul noului proiect "Parteneriat pentru comunicare în Europa", la sfârşitul anului 2007, Comisia Europeană a lansat iniţiativa Road to Copenhagen 2009: Your role in a post 2012 climate agreement. Aceasta va încerca să lărgească dezbaterea despre viitorul ecologic al planetei, prin implicarea cetăţenilor în elaborarea colectivă a unei politici referitoare la climat[27].
În noiembrie 2007, Parlamentul European a creat un spaţiu public online, numit Agora cetăţenească, destinat îmbunătăţirii implicării cetăţenilor în dezbaterea referitoare la viitorul Europei. În cadrul programului, cetăţenii europeni vor putea intra în legătură cu eurodeputaţii, vor putea interveni în dezbaterea unor proiecte de legi, pe teme diverse.
În perioada 7-9 decembrie 2007, a fost organizată, la Bruxelles, o conferinţă intitulată "Viitorul Europei-agenda cetăţenilor". La conferinţă au fost dezbătute teme precum: aspecte umane ale globalizării; extinderea şi cetăţenia Uniunii Europene; rolul Uniunii Europene pe scena mondială. Participanţii au solicitat ca dialogul cu cetăţenii cu privire la problemele europene să fie continuat şi aprofundat în viitor. La închiderea conferinţei, a fost elaborată o Scrisoare deschisă către şefii de stat şi de guverne ai Uniunii Europene, către parlamentele naţionale, către instituţiile Uniunii Europene şi partidele politice europene. În această scrisoare au fost prezentate concluziile conferinţei şi obiectivele implicării viitoare a cetăţenilor. Unul din obiectivele importante va fi mobilizarea cetăţenilor pentru participarea la alegerilor europene din anul 2009. În acest context, se menţionează că liderii politici ar trebui să recâştige încrederea cetăţenilor în proiectul european şi să arate că doresc implicarea cetăţenilor în procesul de adoptare a deciziilor la nivel comunitar.
[1] Francisc-Adrian Helstern, lector universitar, doctorand în ştiinţe politice, născut în 2 noiembrie 1977, la Buzău, licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Masterat în Ştiinte Politice şi absolvent de Studii Academice Postuniversitare al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice “David Ogilvy” în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior. Este consilier parlamentar la Camera Deputaţilor în Parlamentul României.
[2] http://www.europa.eu/rapid/pressReleasesAction
[3] SI (2007) 500
[4] Règlements no. 1828/2006, no.1698/2005
[5] SEC (2005) 985/20.7.2005
[6] COM (2005) 494/13.10.2005
[7] SEC (2005) 985
[8] COM (2005) 494
[9] COM (2006) 35
[10] SEC (2007) 0912
[11] COM (2006) 194 final
[12] COM (2006) 211 final
[13] Décision no.1904/2006/CE din 27.12 2006
[14] COM (2007)242 final
[15] SEC (2007) 1267
[16] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor-Parteneriat pentru Comunicarea privind Europa COM (2007) 569 final
[17] L'éducation à la citoyenneté à l'école en Europa - Eurydice 2005
[18] Décision no. 16505/06 du Conseil du 27 mars 2007
[19] Étude qualitative auprès de téléspectateurs dans les 27 Etats membres de l'UE, Commission Européenne, avril 2007
[20] Conférence "Comprendre l'opinion publique européenne", 27 octobre 2006
[21] COM (2002) 704 final
[22] http://ec.europa.eu/news/ - 10.09.2007
[23] Décision No. 792/2004/CE, Déclaration sur le sport - adoptée 7 au 9 décembre 2000
[24] http://ec.europa.eu/citizenship/
[25] Décision No. 1904/2004
[26] http://europa.eu/debateeurope/
[27] http://www.euractiv.com