Ionela POPESCU: Lucruri care ne privesc ...

(Pornind de la  manipularea mentală…)

Manipularea este un fenomen care datează din cele mai vechi timpuri sub diferite forme. De mii de ani oamenii au fost manipulaţi prin diferite metode: scrieri, discursuri, ideologii, doctrine… Astfel, intreaga mişcare a gândirii a fost intotdeauna limitată, cenzurată şi direcţionată.
Manipularea mentală constă în influenţarea  gândurilor şi acţiunilor indivizilor, fară a avea consinţămantul acestora. De obicei se foloseşte termenul "brain washing" în cazul persoanelor care sunt convinse prin şi de propagandă.
În acest moment există numeroase controverse  privind metodele  prin care o persoană este convinsa să accepte noi idei, de obicei politice sau religioase.
Manipularea mentală poate avea efecte devastatoare. De ce? Pentru că cel care manipulează urmăreşte numai propriile interese.
De cele mai multe ori această formă de manipulare este folosită de oameni puternici, lideri, capabili să influenţeze şi să convingă prin vorbele şi faptele lor. Din păcate, oamenii nu cunosc pericolul psihologic, emoţional şi spiritual pe care manipulatorii reuşesc să-l sădeasca în minţile a sute, ba chiar a milioane dintre ei. Nu-şi dau seama că le este schimbată percepţia sau comportamentul prin tactici ascunse, amăgitoare sau chiar abuzive.
Cultele intrebuinţează aceasta metodă, alcatuind adevărate scenarii, cu scopul de a convinge credincioşii de nocivitatea unui anumit comportament sau convingeri, dând naştere anumitor sentimente sau idei… În acest mod, pe nesimţite, o intreagă colectivitate este transformată şi ghidată în sensul dorit de lideri. Dacă la suprafaţă totul pare normal, sechelele psihice ale acestor persoane nu sunt deloc de neglijat: ele se sedimentează şi pot invada realul oricând. Formele de manipulare mentală sunt diferite, şi anume:
Manipulare prin mass media. Distragerea in permanenţă a atenţiei publicului de la problemele sociale, asaltându-l şi captivându-l cu subiecte făra importanţă, care să-l ţină ocupat şi să nu-i dea timp de gândire. Fruntaşe sunt televiziunile. Micul ecran are o forţă manipulatoare extrem de mare, întrucât se bazează pe credibilitatea conferită de imagine (ceea ce omul a văzut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic).
Toate tehnicile de manipulare a indivizilor urmăresc declanşarea şi amplificarea proceselor de influenţare a gândirii umane, având drept scopuri finale: modificarea comportamentului indivizilor, integrarea lor în grup, inducerea sentimentelor de supunere necondiţionată faţă de autorităţi.
O metodă de manipulare bine cunoscută constă în a organiza talk-show-uri de televiziune, în care un grup de experţi promovează produsul şi/sau ideea, sub pretextul „dezbaterilor”... Se recrutează participanţi pro şi contra, se discută în punct şi contrapunct şi apoi işi exprimă fiecare părerea favorabilă sau nefavorabilă, bineânţeles, punăndu-se accentul pe ceea ce şi-au propus realizatorii. Când totul se termină, subiectul promovat a fost deja bine imprimat în mintea telespectatorilor. Această practică, nouă la începutul anilor ‘60, a devenit în prezent o metodă standard.
Prin intermediul ziarelor şi revistelor (foarte eficiente în a prezenta cât mai dramatic lucrurile - cazul revistelor pentru femei), etc... sunt aduse în casele şi minţile oamenilor ideile dorite.
 Atunci când trebuie să se promoveze un lucru pe care publicul s-ar putea sa nu-l accepte, cineva scrie un articol, abordând acel subiect din toate punctele de vedere şi dându-i o importanţă deosebită. Apoi procesul este repetat până când rezistenţa publicului este învinsă pe toate planurile. Un ziarist trebuie să fie înainte de toate un „muzician al sufletelor”; el trebuie să cunoască perfect instrumentul la care cântă – claviatura pulsiunilor şi instinctelor umane, străfundurile şi sublimările lor. El trebuie să poată provoca deliberat în mase reflexe condiţionate, să le inhibe pe unele şi să le dezinhibe pe altele, să creeze unele noi şi să declanşeze noi acţiuni. Pentru a atinge aceste scopuri, el se foloseşte de presă. Printr-o informaţie mai mult sau mai puţin tendenţioasă se crează o anumită stare emoţională, sunt atinse anumite corzi sensibile... Ziaristul nu face deci nimic altceva decât să manipuleze cititorul, atingandu-şi în acest fel scopul propus.
Mass-media a fost deseori considerată "cea de-a patra putere" în stat (alături de executiv, legislativ şi justitie), iar democraţiile moderne au fost poreclite "democraţii mass-media". Dar ce se ascunde în spatele acestor consideraţii? Care este puterea reală de care dispune mass-media? Cum pot fi descrise funcţiile acesteia în contextul cooperării cu celelalte organisme din cadrul sistemului intermediar şi mai ales cu partidele politice?
Mass-media nu mai este interesată decât de cotele de audienţă. În momentul de faţă domneşte "jurnalismul pe bani", politicienii vorbind chiar despre un "jurnalism de troacă". Mass-media prezintă astăzi doar ştiri despre persoane, spectacole şi scandaluri; ea vorbeşte despre ceea ce astăzi este considerat a fi politica ideală, nu şi despre lumea reală în care trăim. Nu se poate contesta faptul că "mediatizarea"  este un proces de importanţă, în sine cultural, însă modul în care se face duce la anihilarea interpretării personale.
Mulţi analişti, începând cu membrii şcolii de la Frankfurt, pun sub semnul îndoielii autenticitatea mesajului cultural al mass-media. Ideea că prin mass-media are loc o manipulare concertată de interese obscure a majorităţii consumatorilor de cultură, ca în general aceştia nu mai au posibilitatea de a distinge realitatea de imaginile fictive construite în laboratoarele media, este adesea dezbatută de către aceştia. Este discutabil dacă se pot găsi soluţii prin care să fie eliminată manipularea mentală sau cel puţin să fie condamnată aceasta formă de manipulare prin mass-media.
O altă formă de manipulare este cauzarea de probleme pentru a oferi soluţii deja pregătite. De exemplu, anumite autorităţi( şi nu dau exemple aici) nu numai că nu se ocupă singure de rezolvarea unor probleme sau situaţii, dar le tolereză până la un  punct, apoi ofera soluţia sau răspunsul pregătite din vreme. Cele mai evidente cazuri sunt violenţa urbană şi terorismul.
Manipularea prin adresarea publicului ca şi cum s-ar adresa unor copii mici: în cazul acesta campioni sunt marketerii. Sau manipularea prin apelarea părţii emoţionale în locul celei intelectuale: lucru care  se poate observa in orice jurnal de ştiri.
Manipularea sub forma strategiei măsurilor "in degradeu". Pentru ca publicul să accepte o masură inacceptabilă, este de ajuns să fie aplicată  in “degradé”.
Manipularea sub forma strategiei acţiunii cu date diferite. Prin folosirea acestei strategii, oamenii sunt determinaţi să accepte ceea ce în mod normal nu ar accepta, şi anume:  hotărâri  "dureroase dar necesare" care vor fi aplicate pentru binele lor…
Manipularea prin menţinerea poporului în neştiinţă şi prostie. Pană la urmă totul se reduce la calitatea actului educaţional…
Manipularea prin încurajarea publicului în a se complace in mediocritate ... e ok sa fii prost, vulgar şi incult, dar să te descurci. Corect? Şi, pentru a nu scoate aceasta categorie a telespectatorilor din habitatul său, trebuie să i se dea cât mai multe seriale banale şi reality show-uri de doi bani, ca să continuie să fie doar o  legumă, altfel poate devine periculoasă.
Sau manipularea prin înlocuirea revoltei cu invinovăţirea. Asta-i preferata românilor. "Aşa ne trebuie" e lozincă blazării. "N-ai cu cine”, “singuri ne-am făcut-o" ...  E mai uşor să te complaci în situaţia în care eşti, să te compătimeşti, decât să reacţionezi, nu?
Manipularea ca formă a cunoaşterii oamenilor mai bine decât se cunosc ei inşişi.
Nu-s de-ajuns secole de cercetări biologice, neurologice, psihologice, mii de analişti şi specialişti în studii comportamentale care ne cunosc până şi cele mai ascunse secrete doar pe baza unui patern individual prestabilit ... mai trebuie sa intrăm şi în reţele sociale ca să spunem tot ce ne vine pe gura ... Singuri ne băgăm capul în ...
Aceste tehnici de diversiune sau spălare a creierului au ajuns, fără să ne dăm seama, să ne transforme in cârcotaşi de canapea.
Vaccinurile sunt metoda cea mai simplă de a îmbolnăvi populaţia. Aşadar, pentru a trece de bariera de vigilenţă a oricărui om obişnuit, cea mai simplă modalitate care este utilizată şi care chiar ne face autori ai propriei distrugeri este aşa-zisa luptă împotriva îmbolnăvirilor, prin … vaccinuri.Vaccinurile sunt o sursă extraordinară de profit care nu comportă nici un risc pentru companiile farmaceutice.
Cazuri care au pus semne de intrebare???” ... unul dintre acesta este H1N1 o campanie de vaccinare a cărei activitate a fost intreruptă in 1976. Primul caz de gripa porcină a fost semnalat in 1976, când un soldat american a murit la Fort Dix. Alti 500 de soldaţi din Fort Dix erau infectaţi. Companiile producătoare de medicamente şi-au oferit imediat serviciile, dar nu gratuit. Surprinzător de repede, au anunţat că s-a obţinut un vaccin, medicamente antivirale neexistând atunci. Autorităţile americane au investit în prima fază 135 de milioane de dolari, urmând ca 220 de milioane de oameni să fie vaccinaţi. Campania a fost stopată, după ce fuseseră vaccinaţi 40 de milioane de oameni, deoarece se inregistraseră mii de plângeri ca vaccinul provoacă efecte secundare problematice. Epidemia trecuse, dar medicii susţineau că fără vaccinare s-ar fi repetat tragedia din 1918, când gripa spaniolă, asemănătoare cu cea provocată de virusul H1N1, a ucis peste jumătate de milion de americani şi a făcut 40 de milioane de victime la nivel mondial. Oricum, companiilor producătoare le-au rămas multe doze de vaccin "nefructificat".
Tot prin vacciare a fost răspandit şi virusul HIV.
Un virus pentru criza economică … “???” "Gripa porcină" a fost inclusă la bolile cu evoluţie "atipică", ceea ce ridică întrebări cu privire la provenienţa virusului H1N1. Ministrul sănătăţii din Indonezia, a "recidivat", declarand într-o conferinţă de presă că nu exclude posibilitatea ca virusul H1N1 să fi fost creat in laborator. Indonezia nu a raportat cazuri de gripă porcină, însă a fost afectată de gripa aviară, în 2003. În urmă cu câtva timp, acelaşi ministru  a acuzat marile laboratoare de inginerie genetică din lume ca fabrica virusuri pentru a spori profiturile companiilor farmaceutice, grav afectate de criza mondială ". Cert este că răspandirea gripei porcine pe glob a condus la creşterea bruscă a valorii acţiunilor marilor companii farmaceutice", a subliniat ea. "Virusul prezintă o combinare de proprietăţi care ne indreptăţeşte să credem că nu are o provenienţă naturală." "Invinuiţii de serviciu" sunt statele occidentale şi, în primul rând, SUA. Focare de gripă porcină au fost semnalate în mai multe ţări, printre care Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Austria, Liban, Israel şi SUA, epicentrul fiind descoperit în satul La Gloria, unde se află una dintre cele mai mari crescătorii de porci din Mexic.
Aşadar, vaccinurile nu sunt numai o sursă de venit, ci şi o foarte bună modalitate de fragilizare a sănătăţii populaţiei şi chiar de reducere a numărului acesteia.
Sunt N ... cazuri şi n … modalităţi la care se recurge pentru a face profit … nu interesează pe nimeni dacă acestea au efecte negative asupra populaţiei sau dacă interesează pe cineva, aceştia sunt puţini la număr … iar dacă mai sunt şi inteligenţi, întotdeauna se găsesc soluţii pentru eliminarea lor  din “joc” …
În concluzie  manipularea populaţiei sub toate formele posibile a existat şi va continua să existe.
Important este ca numărul celor care conştientizează cş noi suntem pionii cu care se realizează jocul, să crească şi să se solidarizeze în vederea deşteptării celor care încă mai cred în „ trebuie sa plătim taxe la biserica (pentru care evident ca nu se emite nici o chitanţă ... in my opinion „biserica = locul unde credinţa se plăteşte”), trebuie să ne vaccinăm preventiv ...  mass-media este sursa primordială de informare ...  cultura însemnă emisiuni tv  ... ş.m.d.“