Conferința Internațională de Criminalistică - 2017

La data de 24 octombrie 2017, orele 08.30-20.00, Comisia Pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților, în parteneriat cu Asociația Criminaliștilor din România, a organizat la București, în Sala ”Drepturile omului” a Palatului Parlamentului României, Conferința Internațională de Criminalistică cu tema ”Prevenirea, combaterea și investigarea criminalistică a actelor teroriste”. 

Invitată a fost și Doamna Prof.univ.dr.ing. Lidia CRISTEA, președinta Universității Române de Științe și Arte ”Gheorghe Cristea” din București, care a participat la conferință cu lucrarea ”Rolul și importanța educației în combaterea terorismului”. 

Scopul lucrarării sus menționate este ”un semnal cu privire la aspecta ale educației și comunicării mass-media în vederea cunoașterii cauzelor, consecințelor și faptelor de terorism. Prevenirea și combaterea acstor fapte atribuie un rol important în bugete alocate pentru încurajarea unor formatori dedicați în transmiterea către un număr cât mai mare de recptori, a cunoștințelor acumulate în acst domeniu. Specialiștii competenți au sarcina să formeze o serie de profesori și, eventual, în cadrul școlilor să se predea noțiuni de prevenire și combatere a terorismului”.
Centrul ComunicArt, octombrie 2017

Revista Comunique Nr. 13-15 / 2017

Dr. Ilir Shyta: Truth hurts

(Based on “Israelites and Philistines” by Fan S. Noli)

It cannot be lived without opponents. One can never live without adversaries. Life’s infinite arena envisages everyone with the good and the evil. However, it shall never be forgotten the mere minority of the good.
Vis-à-vis this artificial dimension you manage to span your vigor and to bitterly masticate your reverse side: the one that abides alongside and incited you like latent wound elapsing towards an uttered havoc.
For life to continue it is necessitated pure antagonism.
Pseudo-idols: this is what you trace in the infinite sanctuary.
There exists an old saying: “God save me from women…I may as well perform a self-defense from men”. Thus, this old maschilist quote withholds an unyielding cogitation form and not only in Samson and Dalila’s depicting destinies.
You can never live without adversaries: may those be meek, tough, small, hyperbolic, conspicuous or imperceptible, visional or veracious, men or women and girls…

Niels Hav: In Defense of Poets [poetry from Denmark]

Hunting Lizards in the Dark

During the killings unaware
we walked along the lakes.
You spoke of Szymanowski,
I studied a rook
picking at dog shit.
Each of us caught up in ourselves
surrounded by a shell of ignorance
that protects our prejudices.

The holists believe that a butterfly in the Himalayas
with the flap of a wing can influence the climate
in Antarctica. It may be true.
But where the tanks roll in
and flesh and blood drip from the trees
that is no comfort.

Dr. Alice Teodorescu: Demonizare și arhetipare: Anti-eroul Otaku


Introducere

“Vorbim de un nou tip de omenire, shin jinrui. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Sau poate de un nou tip de om, dacă alegem să îl citim drept shinjin rui. Oricum ar fi, sunt noi și sunt unici. Nimic nu mai este sigur atunci când vorbim despre otaku, chiar și umanitatea le este pusă la îndoială. Pot, la fel de bine, să fie veniți din spațiu.” (V.Grassmuck, 1990) Astfel își începea în decembrie 1990, sociologul Volker Grassmuck analiza (sub)culturii otaku, aflată în plină creștere atât în Japonia, cât și la nivel global. Intitulat ”I’m alone, but not lonely. Japanese Otaku-Kids colonize the Realm of Information and Media. A Tale of Sex and Crime from a faraway Place”, studiul prezenta fațetele acestei comunități atât prin ochii unor jurnaliști și producători din industriile culturale, cât și prin ochii Occidentului, care făcea cunoștință cu un nou “fenomen”. Lucrarea de față își propune să exploreze ipostazele și nuanțele atașate conceptului-umbrelă otaku, ca formă specifică de fandom (T.Lamarre, 2004, p.172), pentru a arăta în ce măsură stereotipurile care definesc adesea această comunitate pot transgresa către un arhetip al contemporaneității: anti-eroul. Printr-o analiză calitativă a lucrărilor de cercetare fundamentale în domeniu, pe de o parte, și a unor produse media locale, create de comunitatea otaku din România, pe de altă parte, vom identifica serii binare de atribute specifice, pentru a încerca să răspundem următoarelor întrebări: În ce măsură se poate contura un arhetip al anti-eroului în discursul despre otaku?, Este acest arhetip subsumat Japoniei ca mit sau, mai mult decât atât, unei culturi globale a ”tocilarilor” (geek) care dețin puterea absolută asupra tehnologiei (un nou tip de erou al erei online)?